Regia: Ryan Coogler

Roluri principale: Michael B. Jordan, Miles Caton, Delroy Lindo, Jayme Lawson, Hailee Steinfeld, Wunmi Mosaku

Durata: 2h 17m

1932. Delta fluviului Mississippi. Inima Sudului rasist al Americii. Plantații de bumbac lucrate de negri care noaptea trăiesc iluzia libertății dansând pe ritmuri de blues autentic. Ku Klux Klan. Vampiri albi pricepuți la cântece folk irlandeze. Legenda unor muzicanți cu puterea să rupă hotarul dintre viață și moarte. Mitul apei sfințite, al usturoiului, al țepelor de lemn înfipte în inimă și al răsăritului de soare purificator.

Dacă din lista filmelor cu vampiri lipsea un horror muzical cu nuanțe gotice, înrădăcinat în subcultura și accentul sudist al sclavilor negri, atunci Ryan Coogler a umplut golul cu Sinners.

Un film care pornește lent, urmărindu-i pe Smoke și Stack, frați gemeni și contrabandiști, supraviețuitori ai tranșeelor Primului Război Mondial, foști oportuniști din banda lui Al Capone. Cei doi (interpretați de un singur Michael B. Jordan) se întorc în delta Mississippi-ului cu gândul de a pune pe picioare o speluncă unde negrii să bea, să danseze și să cheltuie puținii bani agonisiți prin munca chinuitoare de pe plantații. Din planul lor face parte și văru' Sammie (Miles Caton), cu un talent muzical ieșit din comun și o voce electrizantă. Urmează o noapte fierbinte, cu muzică dezlănțuită (interpretată live de actori, pe platoul de filmare), cu băutură, sex și o baie de sânge — și nu mai e clar a cui poveste o spune Coogler.

Temele filmului sunt împrăștiate, dar inseparabile de cariera regizorului (filmele Black Panther din universul Marvel și seria Creed): folclorul african, rasismul american, viețile negrilor, importanța strămoșilor și a celor de același sânge. Toate îl au ca punct de convergență pe Sammie, susținut de o distribuție pe cât de pitorească, pe-atât de talentată: Delroy Lindo (boșorogul alcoolic priceput la muzică și stand-up), Jayme Lawson (vulpea cu foc negru), Hailee Steinfield (fosta iubire a lui Stack) și Wunmi Mosaku (înțeleapta Hoodoo).

Cu asemenea frenezie artistică, filmul pare scăpat de sub control pe alocuri. Dar Coogler este unul dintre regizorii care și-a câștigat dreptul să experimenteze, într-un peisaj cinematografic dominat de remake-uri, sequel-uri și revival-uri — iar Sinners m-a distrat și când l-am văzut, și când am scris despre el.

Share Colţul cronicarului